Data de 16 mai, când se marchează anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist, ar trebui proclamată zi de doliu naţional, consideră reprezentanţii Consiliului Unirii. Aceştia au anunţat că îi vor propune guvernului de la Chisinau să organizeze, în perioada 16-12 mai, o serie de manifestări menite să aducă în atenţia comunităţii internaţionale, cităm, „nedreptatea comisă împotriva neamului românesc în urmă cu două secole”, scrie arena.md, preluata de Romanian Global News.
De asemenea, membrii Consiliului Unirii solicită să fie coborâte în bernă drapelele la Chişinău şi Bucureşti, precum şi în alte localităţi ale celor doua state romanesti. Totodată, cer să fie organizate manifestări ştiinţifico-artistice în localităţile Republicii Moldova, în mod special în instituţiile preuniversitare şi universitare, iar cele două Mitropolii, ale Moldovei şi Basarabiei, să oficieze slujbe de pomenire a eroilor neamului şi a marilor personalităţi care au contribuit la propăşirea limbii şi culturii româneşti.
Reprezentanţii Consiliului Unirii, format din mai multe organizaţii care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, afirmă că, indiferent dacă Guvernul le va oferi sau nu sprijin, vor organiza acţiuni de comemorare a datei de 16 mai 1812.
Către Guvernul Republicii Moldova
D E M E R S
La 16 mai anul 2012, se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de Pace de la Bucureşti, semnat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, în urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care-l vor numi ulterior, în 1813, ”Bessarabia ”.
Prin articolele 4 şi 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform recensământului ordonat de autorităţile ţariste în 1817). Au trecut în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.
Vechiul principat al Moldovei a fost destrămat, după ce pierduse Bucovina în 1774. Cedarea de către Imperiul Otoman a părţii de răsărit a Moldovei s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era o provinice turcă.
Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecinţe grave, resimţite peste câteva sute de ani asupra populaţiei dintre Prut şi Nistru.
Pornind de la această parte a istoriei teritoriului pe care locuim, Consiliul Unirii propune Guvernului Republicii Moldova să adopte o Dispoziţie „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”.
Consiliul Unirii
Chişinău, 11 aprilie 2012
În numele Consiliului Unirii, semnează copreşedinţii:
Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia
Anatol Caraman, preşedinte AVR-1992 ”Tiras-Tighina”
Nicolae Dabija, scriitor, membru de onoare al Academiei Române, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, preşedintele Forului Democrat al Românilor, preşedintele Forului Români de Pretutindeni
Gheorghe Mârzencu, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”
Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa
Vitalia Pavlicenco, ex-deputat,
Anatolie Revenco, vicepreşedinte ai Partidului Naţional Liberal
Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Român
Timotei Ţurcanu, inginer
Sursa: rgnpress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu